Extrem de tare si incredibil de aproape

Autor: Jonathan Safran Foer
Editura: Humanitas, 2007

Am ajuns să citesc această carte datorită filmului vizionat acum câteva luni. De două ori chiar şi, deşi s-a prezentat un pic cam static, m-a atras prin povestea fiecărui personaj, cu rol mai mult sau mai puţin important, precum şi prin imaginea de ansamblu, care ia naştere dintr-o întâmplare centrală şi apoi creşte şi se extinde hrănindu-se din amintiri şi din mai multe coincidenţe. Şi, cum cartea este mereu mai bună decât filmul, mi s-a trezit şi apetitul pentru citit.

De la prima pagină am fost surprinsă în mod plăcut cu o narațiune  simplă şi uşor de urmărit, dar, în acelaşi timp, plină de zvâc. Avem 3 naratori: un copil si bunicii săi, din păcate cu toţii cam asemănători în ale povestitului (dar să fim indulgenţi şi să presupunem că e, de fapt, o trăsătură de familie).

Oskar, copilul, îmi amintește de alte două personaje care îmi plac foarte mult, datorită felului în care îşi deapănă poveştile: un alt Oscar, mai exact băiețelul din „Oscar şi Tanti Roz, de Eric-Emmanuel Schmitt, şi Jack, din „Mecanica Inimii a lui Mathias Malzieu, un alt punct comun cu ultima carte fiind şi faptul că acţiunea este declanşată de o zi numită „ziua cea mai” („rea, în cazul de faţă, rece” în cărticica lui Malzieu). Ar fi greşit, însă, să reduc acțiunea din „Extrem de Tare & Incredibil de Aproape la o singură „zi cea mai rea, şi anume cea pe care Oskar o denumește astfel (11 septembrie 2001). Vieţile bunicilor săi sunt marcate şi de alte evenimente tragice din trecutul lor comun, punctate în detaliu, uneori chiar din ambele perspective.

Astfel, inocenţa şi curiozitatea copilăriei, cu întrebările şi ideile năstruşnice, se amestecă ușor claustrofobic cu duritatea realităţii. Iar noi, cititorii, ajungem să ne sufocăm alături de personaje când acestea îşi înşiră şi acceptă (iar uneori îşi şi înfruntă) temerile personale, parcurgem cu nerăbdare fraze lungi din propoziții scurte, urmărim schimburi de replici rostite cu respirația tăiată sau sacadată şi ne lăsăm amețiți de enumerările prelungi(te). În plus, pe lângă multele imagini auditive, vizuale şi tactile clasice (în scris), suntem stimulaţi din punct de vedere vizual prin fotografiile făcute de Oskar, prin mesajele scrise de bunicul său, prin însemnările cu un pix pe un text vechi, subliniind greşelile din acesta etc. Şi cred că cel mai acut am simţit momentul în care apar 3 pagini albe, fără nimic pe ele, pentru că am trăit acelaşi şoc ca şi personajul care le-a descoperit. În acel moment, autorul reuşeşte să atingă o încărcătură emoţională mult mai adâncă decât ar fi reuşit umplând acel spaţiu cu cele mai înduioșătoare fraze.

Cu toate acestea, partea mea preferată din carte stă cuprinsă între paginile 147 şi 151. De aceea, în încheiere, vă las cu un citat rupt de acolo:

„Îmi place să-i văd pe oameni regăsindu-se, poate că ăsta-i un lucru prostesc, dar ce pot să zic, îmi place să văd oameni alergând unul spre altul, îmi plac săruturile şi lacrimile, îmi place nerăbdarea, poveștile pe care gura nu le poate spune destul de repede, urechile care nu sunt suficient de mari, ochii care nu pot cuprinde dintr-odată schimbarea, îmi plac îmbrățișarea, regăsirea, momentul în care încetează dorul de cineva, stau deoparte, cu o cafea, şi scriu în caietul meu, studiez orarele de zbor pe care deja le-am memorat, observ, scriu, încerc să nu-mi aduc aminte de viața pe care n-am vrut s-o pierd, dar pe care am pierdut-o şi de care trebuie să-mi amintesc, când sunt aici, mi se umple inima de bucurie, chiar dacă bucuria asta nu e a mea, iar la sfârșitul zilei îmi umplu valiza de știri vechi.”

Anunțuri

Un gând despre &8222;Extrem de tare si incredibil de aproape&8221;

  1. Pingback: Operele alese ale lui T.S. Spivet | Raftul Mirelei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s